Există momente publice în care nu tot ce este legal este și legitim. Comemorarea de la 24 ianuarie este, fără îndoială, unul dintre ele(n.n. dar nu și singurul). Orice om cu scaun la cap — adică un minim de demnitate, onoare și respect față de funcția publică pe care o ocupă — ar fi înțeles că prezența unui inculpat la un astfel de eveniment oficial este, cel puțin, indecentă.

Chiar dacă, strict juridic, nu mai există o interdicție expresă, ridicarea măsurii controlului judiciar nu echivalează cu absolvirea de răspundere penală și nu schimbă realitatea procedurală: împotriva prefectului Floreanu(n.n. la pachet situația este valabilă și în cazul subprefectului Nicolae) a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fapt confirmat oficial de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Conform art. 309 Cod de procedură penală, punerea în mișcare a acțiunii penale are loc atunci când din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune. Din acel moment, persoana dobândește calitatea de inculpat, cu toate consecințele juridice și instituționale care decurg din aceasta. În speță, așa cum reiese din raspunsul oficial transmis de PM București prefectul este inculpat pentru: nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept.

E drept, prezumția de nevinovăție nu este pusă în discuție. Însă tot prezumția de nevinovăție nu obligă statul — și nici pe titularul unei funcții publice — să ignore criteriile de oportunitate, imagine și credibilitate instituțională. Mai mult, apare o problemă serioasă legată de accesul la informații clasificate, în baza certificatului ORNISS. Mapa, cine primește mapa?! Pentru că, potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, accesul la informații secrete de stat este permis doar persoanelor care îndeplinesc cumulativ anumite condiții de integritate. Astfel, art. 28 alin. (1) prevede că accesul la informații clasificate este permis numai persoanelor „care prezintă garanții de loialitate, integritate și probitate morală”. De asemenea, art. 30 din aceeași lege stipulează că verificările de securitate pot conduce la restrângerea sau retragerea dreptului de acces atunci când apar elemente care pot afecta siguranța națională sau credibilitatea instituției.Calitatea de inculpat într-un dosar penal ce vizează regimul armelor nu este un detaliu minor și nici o chestiune pur administrativă. Ea constituie, cel puțin, un motiv legitim de reevaluare a accesului la informații clasificate, chiar în lipsa unei suspendări automate prevăzute de lege.

Dacă, din rațiuni strict formale, legislația nu impune suspendarea din funcție a prefectului, atunci demnitatea personală ar trebui să suplinească lipsa unei interdicții exprese. Retragerea din prim-plan, absența de la ceremonii cu puternică încărcătură simbolică și evitarea reprezentării statului în contexte solemne nu sunt sancțiuni, ci gesturi de responsabilitate. Pentru că, funcția de prefect, fie că vorbim de Floreanu, fie că vorbim de PSD Olt-partidul care l-a propulsat pe funcție, nu este un drept absolut și nici un paravan de imagine. Este o funcție de reprezentare a Guvernului în teritoriu, care presupune o conduită ireproșabilă, inclusiv în plan moral și simbolic. Legea poate permite prezența, dar ridicarea masurii controlului judiciar nu schimbă calitatea de inculpat a prefectului și subprefectului de Olt.