Judecătorii care l-au condamnat pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, la 4 ani de închisoare cu executare arată în motivarea sentinței că acesta nu a avut un rol marginal în fraudarea unor concursuri de angajare, ci a fost chiar persoana care a pus în mișcare mecanismul. Potrivit instanței, Chesnoiu a inițiat și a coordonat un sistem prin care anumite persoane erau favorizate la concursurile organizate în structuri din subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind considerat pericol social: „Instanța de fond, evaluând toate criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal, va reține gradul cel mai ridicat de pericol social concret generat de perseverența infracțională, angrenarea subalternilor în mecanismul infracțional, în condițiile poziției sale care îi impunea a fi garantul legalității [art. 56 alin. (1) lit a) din Codul administrativ].
Concret, judecătorii spun că subiectele de concurs ajungeau la candidații „agreați” înainte de susținerea probelor, ceea ce le oferea un avantaj decisiv în fața celorlalți participanți.Magistrații au reținut că intervențiile nu s-au limitat la divulgarea subiectelor. În unele situații, membrii comisiilor ar fi fost influențați sau presați pentru ca anumiți candidați să fie declarați admiși, chiar și atunci când punctajele obținute nu ar fi justificat acest lucru.În motivare se arată că astfel de practici au afectat grav corectitudinea accesului la funcția publică. În loc ca posturile să fie ocupate de cei mai bine pregătiți candidați, rezultatele concursurilor ar fi fost stabilite în funcție de relații și intervenții din interiorul ministerului.Judecătorii subliniază că faptele au avut un caracter repetat și organizat, iar fostul ministru a avut un rol activ pe tot parcursul mecanismului: de la inițiere până la influențarea modului în care erau validate rezultatele.În opinia instanței, gravitatea faptelor și poziția de autoritate pe care o ocupa la momentul respectiv au cântărit decisiv în stabilirea pedepsei.
Magistrații au concluzionat că doar o pedeapsă cu executare poate corecta atitudinea inculpatului și poate transmite un semnal clar împotriva fraudării concursurilor din instituțiile publice: „Înalta Curte consideră că în cazul inculpatului Chesnoiu Adrian executarea pedepsei în regim privativ de libertate este singura modalitate determinată de cuantumul pedepsei [potrivit art. 91 alin 1 lit. a) din Codul penal.(..)
Decizia de miercuri nu este definitivă și poate fi atacată la un complet de cinci judecători de la aceeași înstanță atât de procurorii DNA cât și de cei condamnați în acest dosar.
