Dosarul în care fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu a primit, în primă instanță, patru ani de închisoare cu executare începe să-și producă primele efecte definitive. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca tardiv, apelul formulat de Cătălin-Ionuț Lăscaie, unul dintre inculpații din dosarul privind concursurile despre care procurorii DNA au susținut că au fost aranjate prin transmiterea în avans a unor informații.
Decizia a fost pronunțată pe 15 iunie 2026 și este definitivă în ceea ce îl privește pe Lăscaie. În același timp, ÎCCJ a disjuns apelurile formulate de Adrian Chesnoiu, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai, Răducan Andrei-Cristian și Sandu Aurel, astfel că pentru aceștia procedura în apel continuă într-un dosar separat.
Cătălin-Ionuț Lăscaie era, la momentul faptelor, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița și vicepreședinte al organizației județene PSD Dâmbovița. DNA l-a trimis în judecată pentru folosirea, în orice mod, direct, de informații ce nu erau destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Chesnoiu, în calitate de ministru al Agriculturii, ar fi determinat o persoană din subordinea sa, membră în mai multe comisii de examinare, să îi furnizeze lui Andrei-Cristian Răducan, considerat de procurori persoană de încredere a ministrului, o parte dintre subiectele pregătite pentru patru concursuri organizate pentru ocuparea unor posturi din administrația agricolă.
Subiectele ar fi ajuns ulterior la patru candidați considerați de procurori „agreați”: Aurel Sandu, Mihai-Cosmin Corobea, Mihai Pârv și Cătălin-Ionuț Lăscaie. În cazul lui Lăscaie, DNA a susținut că acesta ar fi primit informațiile și ar fi promovat proba scrisă, însă a fost respins la interviu.
În rechizitoriul DNA, rolul lui Lăscaie este, așadar, cel al unuia dintre candidații pentru care ar fi fost furnizate informații nedestinate publicității înaintea concursului. Spre deosebire de situația lui Aurel Sandu, care, potrivit procurorilor, ar fi ajuns să fie numit în funcție după intervenția directă a ministrului, Lăscaie nu a obținut postul, fiind respins la interviu.
Pe 4 martie 2026, Înalta Curte l-a condamnat pe Lăscaie la un an de închisoare cu suspendare și la efectuarea a 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Lăscaie a atacat sentința, însă apelul său nu a mai ajuns să fie analizat pe fond. Înalta Curte l-a respins ca tardiv, ceea ce face ca soluția pronunțată pe 4 martie să rămână definitivă în cazul său. Totodată, instanța l-a obligat la plata a 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.